Porturile europene se adaptează la noile realități geopolitice, pregătindu-se pentru potențiale crize globale. În cazul unui conflict la scară largă, logistica portuară ar juca un rol crucial. Țările europene acordă o atenție sporită mobilizării infrastructurilor pentru a face față oricărei eventualități.
Genova: noul dig cu utilizare duală
Ministerul Infrastructurii din Italia a prezentat recent proiectul noului dig din portul Genova ca având utilizare duală (militară și civilă). Acesta va putea găzdui nu doar nave comerciale, ci și potențial nave militare precum portavioane ușoare sau distrugătoare. Genova va deveni astfel un hub strategic pentru mobilitatea militară în Italia, potrivit unui articol publicat de Inside Over.
În caz de criză, portul va trebui să devină o bază intermodală, să rezerve spații de depozitare pentru forțele armate și să fie eficient conectat cu zona din spatele portului. Conform Inside Over, două proiecte finanțate de Comisia Europeană vizează consolidarea importanței strategice a acestui port.
Portul Constanța, un punct strategic de tranzit pentru forțele NATO în Marea Neagră
Portul Constanța este cel mai mare port la Marea Neagră și unul dintre cele mai importante din Europa de Sud-Est. Pe lângă funcția sa economică esențială, portul are și o importanță strategică majoră din punct de vedere militar.
Datorită poziției sale geografice, Constanța reprezintă o poartă de acces crucială pentru forțele navale ce operează în regiunea Mării Negre, oferind facilități pentru ancorarea, întreținerea și aprovizionarea navelor militare.
În contextul NATO, portul Constanța este un punct cheie în sistemul de securitate regională, contribuind la consolidarea capacității de reacție rapidă a Alianței în Marea Neagră. Prezența militară aliată în port și colaborarea strânsă între forțele navale române și cele ale altor state membre reflectă angajamentul NATO de a asigura stabilitate și descurajare în fața amenințărilor din regiune.
Investiții tot mai mari în Portul Constanța
Statul român a alocat peste 1 miliard de euro pentru modernizarea și extinderea Portului Constanța, concentrându-se pe dezvoltarea terminalelor Molurile III S și IV S. Aceste lucrări includ construirea a 17 dane noi de mare adâncime, cuprinse între 16,5 și 19 metri, și amenajarea unor platforme logistice extinse, menite să crească semnificativ capacitatea portului de a gestiona trafic comercial și militar.
Pe lângă aceste investiții majore, s-au alocat și fonduri suplimentare pentru modernizarea infrastructurii portuare existente, inclusiv drumuri, rețele de utilități și facilități de energie electrică.
Rotterdam: un port major pentru NATO
O schimbare și mai semnificativă are loc în cel mai mare port european, Rotterdam, care a decis să aloce spațiu pentru logistica militară în sprijinul structurilor NATO din Europa. Portul olandez este vital pentru logistica atlantică, dar până acum nu a avut un chei dedicat apărării.
„Țările de Jos, împreună cu aliații lor din NATO, s-au angajat să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB”, notează Inside Over, amintind că „în mai, Ministerul olandez al Apărării a anunțat că Rotterdam va trebui să ofere spațiu pentru manipularea mai multor nave care transportă încărcături militare la cererea NATO”.
Nu toate terminalele din Portul Rotterdam sunt adecvate pentru manipularea mărfurilor militare
Rotterdam se întinde pe 42 km de-a lungul râului Meuse, în Țările de Jos. Acesta manipulează aproximativ 436 de milioane de tone de marfă anual, primind 28.000 de nave pe mare și 91.000 de nave pe râu din Germania și din hinterlandul Europei.
Boudewijn Siemons, directorul executiv al Autorității Portuare din Rotterdam, a declarat că se coordonează cu vecinul Anvers pentru a gestiona eventuala sosire a vehiculelor și proviziilor britanice, americane și canadiene. „Nu toate terminalele sunt adecvate pentru manipularea mărfurilor militare”, a declarat el într-un interviu acordat Financial Times.
„Dacă ar trebui transportate volume mari de bunuri militare, ne-am îndrepta către Anvers sau alte porturi pentru a prelua o parte din capacitate și invers. Ne vedem din ce în ce mai puțin ca pe niște concurenți. Și, desigur, concurăm acolo unde trebuie, dar colaborăm acolo unde putem”.
Pregătirea pentru scenarii de criză
Măsurile luate de Rotterdam fac parte dintr-o serie de pregătiri de război la nivel continental. UE elaborează un plan de reînarmare de până la 800 de miliarde de euro, în încercarea de a deveni mai autonomă în domeniul apărării, ca răspuns la cererile președintelui american Donald Trump și pentru a descuraja agresiunea Rusiei, în contextul în care invazia pe scară largă a Ucrainei de către Vladimir Putin intră în al patrulea an.
Rotterdam poate deveni astfel pivotul unui sistem de securitate a aprovizionării și logisticii care să unească cele mai strategice baze din Europa de Nord. Pregătirea pre-belică va integra tot mai mult utilizarea duală a infrastructurilor, militară și civilă, drept garanție pentru o mai mare securitate.
