sâmbătă, octombrie 10, 2026

„Gândește pozitiv” nu este întotdeauna un sfat bun pentru cineva care trece printr-o perioadă dificilă, spun psihologii

Citeste si...

Sunt fraze pe care aproape oricine le-a auzit de-a lungul timpului de la cei apropiați când se aflau într-un moment greu. Și totuși, fraze precum „vezi partea plină a paharului”, „totul se întâmplă cu un motiv”, „gândește pozitiv” și multe altele pot face mai mult rău decât bine, spun tot mai mulți psihologi.

Diferența dintre a sprijini pe cineva și a-l face să se simtă și mai singur ține adesea de un singur lucru: dacă emoția lui e validată sau respinsă. Cei care caută pe site-ul de specialitate informații despre gestionarea unei perioade dificile găsesc frecvent exact acest tip de mesaj, că procesarea emoțională, nu evitarea ei, este pasul care aduce ameliorare și vindecare. Termenul folosit în psihologie pentru acest fenomen se numește pozitivitate toxică: insistența, venită din exterior sau autoimpusă, ca emoțiile negative să fie înlocuite rapid cu unele pozitive, în loc să fie recunoscute. Nu e vorba despre un optimism obișnuit, optimismul lasă loc și emoțiilor grele, pe când pozitivitatea toxică le tratează ca pe o eroare de atitudine care trebuie corectată cât mai repede. Problema nu este intenția din spatele acestor mesaje, ci ce se întâmplă în corp și în minte atunci când cineva încearcă să le urmeze. Suprimarea unei emoții negative nu o face să dispară, ci o împinge mai adânc. Persoanele care își reprimă frecvent reacțiile emoționale au niveluri crescute de activare fiziologică, un puls mai ridicat, un cortizol mai mare, chiar dacă raportează că se simt bine. Corpul rămâne în alertă, indiferent de discursul pe care mintea îl repetă.

Mai mult, forțarea pozitivității generează adesea rușine. Cineva care nu reușește să vadă partea bună ajunge să se simtă vinovat că nu reacționează corect, fiind o povară emoțională suplimentară care nu exista înainte de sfatul bine intenționat. Iar rușinea legată de propriile emoții este la rândul ei un factor de risc pentru depresie și anxietate. Adulții expuși des la mesaje de pozitivitate forțată au scoruri mult mai mari de rușine emoțională, spun studiile, iar cei aflați în relații marcate de acest comportament au raportat niveluri mai scăzute de încredere și apropiere. Nu e nevoie de fraze motivaționale de fiecare dată când cineva drag trece printr-o perioadă grea. De multe ori, „este oribil ce ți se întâmplă, dar sunt aici lângă tine” ajută mai mult decât orice variantă de genul „treci peste, o să fie bine”.

Foto: Pexels

 

Ultimele Articole

Ludovic Orban, despre desemnarea lui Luca Niculescu: „Este premierul nimănui, scos de Nicușor Dan ca un iepure din bagheta magică”

Fostul premier și consilier prezidențial Ludovic Orban a declarat joi, în direct la Digi24, că desemnarea lui Luca Niculescu...
spot_img
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.