Gușa tiroidiană reprezintă o creștere excesivă a glandei tiroide, organ în formă de fluture situat în partea inferioară a gâtului. Această glandă produce hormoni esențiali pentru reglarea metabolismului, a temperaturii corpului și a ritmului cardiac. Dacă tiroida se mărește, poate apărea o umflătură vizibilă la nivelul gâtului.
Câte tipuri de gușă tiroidiană există?
Există mai multe tipuri de gușă tiroidiană, clasificate în funcție de cauză și modul în care afectează funcția tiroidiană:
- gușa difuză: mărirea uniformă a întregii glande tiroide;
- gușa nodulară: apariția unuia sau a mai multor noduli (umflături) la nivelul glandei;
- gușa toxică: glanda tiroidă mărită produce o cantitate excesivă de hormoni tiroidieni (hipertiroidism);
- gușa netoxică: glanda tiroidă este mărită, dar funcția tiroidiană continuă să funcționeze la parametri normali (eutiroidism) sau se reduce producția de hormoni (hipotiroidism).
De ce apare gușa tiroidiană?
Cauzele gușei tiroidiene pot fi multiple, printre cele mai frecvente numărându-se:
- carența de iod: iodul este esențial pentru producerea hormonilor tiroidieni, iar un nivel redus determină creșterea în volum a tiroidei, pentru a capta mai mult iod;
- boli autoimune: afecțiuni precum boala Hashimoto pot ataca tiroida și cauza inflamații la nivelul său ori creșterea sa în volum;
- tumori benigne sau maligne: în unele cazuri, acest tip de gușă poate fi cauzată de multiplicarea anormală a celulelor tiroidiene;
- factori genetici: predispoziția genetică poate crește riscul de a dezvolta această problemă de sănătate;
- sarcina și menopauza: schimbările hormonale din timpul acestor perioade pot afecta funcția tiroidiană.
Cum se manifestă gușa tiroidiană?
Manifestările specifice pot varia în funcție de dimensiunea glandei și gradul de afectare a funcției tiroidiene. Unele persoane pot fi asimptomatice, în timp ce altele pot acuza anumite transformări la nivelul organismului. Simptome gușă tiroidiană:
- umflătură la nivelul gâtului (foto);
- dificultate la înghițire sau respirație;
- voce răgușită;
- tuse persistentă;
- irascibilitate exacerbată;
- oboseală;
- intoleranță la căldură sau frig;
- pierdere sau creștere în greutate;
- palpitații;
- transpirație excesivă.
Cum se diagnostichează gușa tiroidiană?
Diagnosticul de gușă tiroidiană se pune în urma unei evaluări amănunțite a stării de sănătate a pacientului, pe baza unor investigații specifice:
- palparea gâtului: medicul va palpa cu atenție gâtul pentru a evalua dimensiunea, consistența și forma glandei tiroide și a identifica posibila prezență a nodulilor;
- examenul fizic general: se vor evalua semne specifice precum tahicardia, tremorul, transpirația excesivă, pierderea în greutate (în cazul hipertiroidismului) sau bradipneea, piele uscată, constipația (în cazul hipotiroidismului) etc;
- analize pentru TSH (hormonul tiroid-stimulant): nivelurile scăzute indică de obicei hipertiroidism, iar cele crescute sugerează hipotiroidism sau o glandă tiroidă subactivă;
- analize pentru T3 (triiodotironină) și T4 (tiroxină): valorile crescute indică hipertiroidism, iar cele scăzute, hipotiroidism;
- analize pentru anticorpii antitiroidieni: aceste teste ajută la identificarea bolilor autoimune ale tiroidei, cum ar fi boala Graves sau boala Hashimoto;
- ecografia tiroidiană: oferă informații detaliate despre dimensiunea, forma și structura glandei tiroide, precum și despre prezența nodulilor; de asemenea, permite evaluarea vascularizației glandei;
- scintigrafia tiroidiană: se realizează cu ajutorul unui marker radioactiv, pentru a evalua funcția tiroidiană și a identifica zonele cu activitate crescută sau scăzută; evaluare utilă în diferențierea nodulilor calzi (care produc hormoni) de cei reci (care nu produc hormoni);
- CT și / sau RMN: pot fi utilizate în cazuri complexe, pentru a evalua relația dintre glanda tiroidă și structurile înconjurătoare.
Pe baza aprecierilor sale, medicul specialist poate recomanda și alte seturi de analize pentru evaluarea stării de sănătate a sistemului endocrin (ex: analize glande suprarenale). Un diagnostic corect îi permite să prescrie tratamentul cel mai potrivit pentru fiecare pacient și să monitorizeze periodic evoluția acestei patologii.
De asemenea, diagnosticarea corectă oferă posibilitatea detectării precoce a eventualelor complicații, de impact asupra calității vieții pacientului. Nu în ultimul rând, stabilirea din timp a diagnosticului de gușă tiroidiană și tratamentul adecvat pot preveni complicații precum criza tiroidiană, insuficiența cardiacă sau alte probleme de sănătate.
Cum se tratează gușa tiroidiană?
Tratamentul pentru cazurile de gușă tiroidiană depinde de cauza, dimensiunea glandei și gradul de afectare a funcției tiroidiene. Opțiunile de tratament includ:
- medicamente: pentru a regla nivelul hormonilor tiroidieni;
- administrarea de iod radioactiv: pentru a distruge o parte din țesutul tiroidian;
- intervenția chirurgicală: pentru a îndepărta o parte sau întreaga glandă tiroidă.
Informațiile prezentate în acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical. Pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat, este esențial să te adresezi unui specialist. Programează-te pentru o evaluare endocrinologică la Spitalul Memorial România pentru a beneficia de un tratament adaptat la particularitățile cazului tău!
SURSE:
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/12625-goiter
https://www.webmd.com/women/understanding-goiter-basics
