NATO va cere Germaniei să furnizeze încă șapte brigăzi, ceea ce înseamnă în jur de 40.000 de militari, pentru apărarea Alianței Nord-Atlantice, pe baza noilor obiective privind numărul de armamente și de soldați asupra cărora miniștrii apărării din statele membre urmează să se pună de acord săptămâna viitoare, au indicat trei surse citate miercuri de agenția de presă Reuters.
NATO își crește dramatic obiectivele de capacitate militară, deoarece consideră Rusia o amenințare mult mai mare după invadarea Ucrainei, în 2022. Cifrele exacte ale acestor ținte – fie totale, fie pe fiecare țară – sunt dificil de verificat, având în vedere că informațiile sunt înalt secretizate, notează Agerpres.
Un responsabil militar de rang înalt care, la fel ca și celelalte surse, a vorbit sub rezerva anonimatului, a afirmat că ținta pentru numărul total de brigăzi pe care aliații din NATO vor trebui să le furnizeze în viitor va crește la 120-130.
Aceasta ar însemna o creștere cu circa 50% față de obiectivul actual de aproximativ 80 de brigăzi, potrivit sursei. O sursă guvernamentală a indicat ținta de 130 de brigăzi pentru întreaga Alianță.
Nici Ministerul german al Apărării, nici NATO nu au răspuns până acum solicitărilor de a oferi un punct de vedere, precizează Reuters.
În 2021, Germania a fost de acord să furnizeze 10 brigăzi – formațiuni ce cuprind de obicei în jur de 5.000 de militari – pentru NATO până în 2030. Ea deține în prezent opt brigăzi și o constituie pe a noua în Lituania pentru a fi gata din 2027.
Furnizarea a încă 40.000 de militari activi va fi însă o mare provocare pentru Berlin. Armata germană (Bundeswehr) nu a atins încă obiectivul de 203.000 de soldați stabilit în 2018 și, în prezent, are un deficit de aproximativ 20.000 de soldați în armata regulată, conform datelor Ministerului Apărării de la Berlin.
Conform unui articol Reuters de anul trecut, NATO ar avea nevoie de 35 până la 50 de brigăzi suplimentare pentru a-și îndeplini total noile planuri de apărare împotriva unui atac al Rusiei, iar Germania singură ar trebui să își mărească de patru ori capabilitățile de apărare aeriană.
În plus, noile obiective stabilite de NATO nu reflectă încă nicio dispoziție de retragere de trupe americane din Europa – au afirmat sursele -, a cărei perspectivă i-a zdruncinat pe europeni întrucât planurile de apărare ale NATO depind masiv de capabilitățile americane.
Washingtonul a transmis că va începe discutarea cu aliații a planurilor sale de astfel de reduceri mai târziu în acest an. Administrația președintelui Donald Trump le-a spus europenilor că Statele Unite nu se mai pot concentra în primul rând pe securitatea europeană.
În perioada Războiului Rece, Republica Federală Germania avea 500.000 de militari activi și 800.000 de rezerviști. În prezent, împreună cu Polonia, este însărcinată de NATO cu punerea la dispoziție a grosului forțelor terestre de primă reacție în cazul unui atac al Rusiei pe flancul estic al Alianței.
Membrii NATO și-au sporit masiv bugetele de apărare de la invazia rusă în Ucraina în 2022, iar Trump le-a cerut să meargă și mai departe, amenințând că SUA nu vor apăra țări care rămân în urmă în ce privește cheltuielile militare.
La viitorul summit de la Haga din iunie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, va căuta să obțină acordul liderilor statelor membre pentru majorarea țintei actuale de cheltuieli de la 2% din PIB la 5% – din care 3,5% pentru apărare și 1,5% pentru cheltuieli de securitate definite mai larg.
Într-o schimbare istorică, Germania a relaxat recent „frâna datoriilor” înscrisă în Constituție, astfel încât să poate crește cheltuielile militare, și a susținut ținta de 5% propusă de Rutte.
Șeful armatei germane, Carsten Breuer, a ordonat ca forțele țării să fie deplin echipate până în 2029, orizont de timp în care Alianța se așteaptă ca Rusia să își fi reconstituit suficient forțele militare pentru un eventual atac asupra teritoriului NATO.
